Despre Piramida Alimentara si nutritia adecvata

Despre Piramida Alimentara si nutritia adecvata

Ce este Piramida Alimentara?

Piramida alimentara reprezinta o exprimare grafica a recomandarilor

nutritionale, a cantitatilor si a tipurilor de alimente ce trebuie sa fie consumate zilnic pentru a mentine starea de sanatate si pentru a reduce riscul de dezvoltare a diverselor boli legate de alimentatie.

Indicatiile sunt exprimate in portii de alimente al caror consum zilnic va furniza toti nutrientii esentiali.

 

 

 

In linii generale, Piramida Alimentara cuprinde urmatoarele grupe:

 

1. Paine, cereale, orez si paste (6-11 portii pe zi);

2. Legume si vegetale (3-5 portii pe zi);

3. Fructe (2-4 portii pe zi);

4. Lapte si derivate (2-3 portii pe zi);

5. Carne, peste, oua (2-3 portii pe zi).

 

Fiecare grupa de alimente este etalata vizual pentru a usura sfatul nutritional practic.

De asemenea, este reprezentat numarul de portii ce trebuie consumate zilnic.

Variatia dintre minim si maxim in ceea ce priveste numarul de portii depinde de nevoile energetice si de preferintele alimentare personale.

Fiecare persoana trebuie sa consume cel putin numarul minim de portii pentru fiecare grupa de alimente.

Astfel, consumand alimente din toate „etajele” piramidei se realizeaza un aport adecvat de macro si micronutrienti.

 

Ce contine Piramida Alimentara?

 

Piramida Alimentara subliniaza in acelasi timp echilibrul, varietatea si

moderatia cu care este necesar ca unele alimente sa fie consumate, punand accent pe consumul cerealelor, legumelor si fructelor.

Sunt reprezentate grafic alimentele ce furnizeaza macronutrientii (glucide, proteine, lipide) si micronutrientii (vitamine, minerale) necesari pentru a mentine starea de sanatate a populatiei.

 

Cerealele, legumele si fructele sunt cel mai bine reprezentate in Piramida Alimentara, ca fundament al alimentatiei echilibrate, numindu-le „baza” pentru o nutritie adecvata si pentru sanatate, notabil fiind faptul ca acestea pot reduce riscul de aparitie a bolilor cronice.

 

Aceste alimente stau la baza dietelor sanatoase, deoarece au un continut scazut in grasimi saturate, colesterol, zahar si sodiu (daunatoare in cantitati excesive).

 

Ele trebuie acompaniate de alimente bogate in proteine (lapte, branza, peste, carne si produse din carne cu un continut scazut in grasimi), reprezentate grafic in al treilea nivel al piramidei, punandu-se accent in ultima perioada pe consumul carnurilor albe in defavoarea celor rosii (care tind sa urce in partea superioara a piramidei).

Varful piramidei, avand cel mai mic volum, este reprezentat de grasimi si de produse zaharoase.

Aceasta portiune nu are atasate recomandari in ceea ce priveste numarul de portii, ci doar mentiunea de a fi consumate rar si in cantitati mici.

Se recomanda reducerea cantitatii de sare, iar alcoolul, daca este consumat, trebuie sa se rezume la cantitati mici.

 

Cum se aleg alimentele?

 

Implementarea in practica a raporturilor ce stau la baza alcatuirii Piramidei Alimentare are capacitatea de a imbunatati calitatea vietii si de a reduce riscul unor boli cronice cum sunt boala coronariana, accidentul vascular cerebral, diabetul zaharat si unele forme de cancer.

Exista diferente in ceea ce priveste alegerea diverselor alimente, aceasta variind in functie de cultura, obiceiuri familiale, religie, costul si disponibilitatea alimentelor, alergii si intolerante alimentare.

Piramida ofera posibilitatea alegerii alimentelor din fiecare grupa reprezentata, putandu-se crea combinatii in functie de preferintele individuale.

Totusi, in cazul in care una din categoriile de alimente nu poate fi consumata (de exemplu, cand nu se pot consuma lapte si derivatele sale in cazul intolerantei la lactoza sau din diverse alte motive), este necesar ca nutrientii furnizati de respectiva grupa sa fie adusi din alte produse (de exemplu calciu furnizat de cereale imbogatite cu calciu, sucuri de fructe imbogatite cu calciu, lapte si derivate delactozate).

 

Carnea si pestele reprezinta surse majore de fier, zinc si vitamine din grupul B in majoritatea dietelor.

Daca sunt evitate alimentele de origine animala sau in cazul in care cantitatile consumate nu sunt cele adecvate, acestea trebuie furnizate de alte alimente (de exemplu, cerealele imbogatite cu fier, spanacul, fasolea uscata, lintea, mazarea sunt importante surse de fier).

 

 

 

Rolul activitatii fizice

 

Alaturi de recomandarile dietetice, activitatea fizica efectuata zilnic aduce un real beneficiu.

Este demonstrat faptul ca activitatea fizica regulata scade riscul

anumitor boli cronice cum ar fi hipertensiunea arteriala, accidentul vascular cerebral, cardiopatia ischemica, diabetul zaharat tip 2, cancerul de colon si osteoporoza.

Astfel, pentru a reduce riscul de aparitie a acestor boli cronice este

recomandat ca adultii sa faca cel putin 30 de minute de activitate fizica moderata, preferabil in fiecare zi a saptamanii.

Activitatea fizica regulata reprezinta si o modalitate de a obtine si de a

mentine totodata o greutate corporala normala, atat in randul adultilor, cat si la copii si adolescenti.

 

Sfaturile sunt oferite de Ministerul Sanatatii in „Ghidul pentru alimentatia sanatoasa”.

 

 

Cititi si ...

 

Cata apa trebuie sa bea copiii zilnic?

Surprize culinare cu fructe

Gravidele trebuie sa consume multe lichide?

Alte articole din aceasta categorie

 

Cel mai vizualizat articol din aceasta categorie