LUPUL SI MIELUL

LUPUL SI MIELUL

A fost odata ca niciodata un lup infometat, care incerca sa gaseasca ceva de mancare pentru a-si potoli foamea.
 Trecusera mai multe zile de cand nu reusea sa vaneze nimic.
 El ajunse in apropierea unui sat si incepu sa fure tot ceea ce gasea.
 Dintr-un magazin de langa piata centrala, lua niste fructe, cativa carnati, baga o bucata de branza in buzunar si, de asemenea, niste verdeata.
Obtinuse tot ceea ce isi dorea, cand il descoperi o doamna, care anunta un gardian. Acesta din urma fluiera si striga:
- Te-am prins, stai pe loc!
Insa lupul alerga din ce in ce mai repede si, in fuga lui, arunca tot ceea ce avea asupra sa, ca sa poata fugi mai repede. Barbatii din sat sarira in ajutorul gardianului si incepura sa-l ia pe lup la tinta aruncand cu pietre in el. La fiecare lovitura, animalul gemea : < Au! Au! >.
 Lupul scapase cu greu de chelfaneala si era atat de amarat si flamand, incat incepea sa se obisnuiasca cu ideea de a deveni vegetarian.
 Dar, deodata, aparu un miel frumos si alb care bea apa din paraul cristalin. Pe tonul cel mai mieros, lupul ii spuse mielului: "Apropie-te, mielutule. Sunt bolnav si insetat si nu pot sa ma aplec sa beau apa din parau. Te rog, da-mi putina apa ca sa-mi potolesc setea."
 Dar mielul nu cazu in capcana lupului cel rau si, desi era tanar, nu se lasa pacalit.
- Domnule lup, ii spuse, vrei apa ca sa-ti cureti dintii si apoi sa ma poti manca mai bine.
Ramai cu vanataile tale, iar eu voi pleca in alta parte.
 

Fabula face parte din volumul Fabule pentru cei mici, publicat in Romania de Editura Girasol. Este interzisa reproducerea ei in scopuri comerciale, fara acordul editurii. Toate drepturile rezervate. 
 

 

Alte articole din aceasta categorie

 

Cel mai vizualizat articol din aceasta categorie