ANDREEA ESCA

ANDREEA ESCA

"Cred ca, la inceput, toti copiii se ataseaza de cate o poveste si vor s-o asculte la infinit."

prokid : Ce fel de povesti va fascinau in copilarie?
Andreea Esca : Nu am fost niciodata fascinata de povesti pentru ca nu eram genul care sa ascult povesti. Si nici parintii mei nu erau genul care sa fie mari povestitori. Fiindca preocuparea mea esentiala, la varsta copilariei, era sa fac sport. Eram foarte ocupata cu sportul si in momentul in care ajungeam acasa eram foarte obosita si singurul lucru pe care il faceam era sa-mi termin lectiile. Nu prea aveam timp de povesti , insa  ce-mi aduc aminte este ca primisem o carte foarte frumoasa cu fabulele lui La Fontaine care mi-au placut si le-am retinut. Tata ma punea sa citesc mult. In cartile de limba romana erau tot felul de povesti si la sfarsit aveau si texte suplimentare sau facultative. Mereu aveam discutii cu tata pentru ca nu intelegeam de ce trebuie sa le citesc daca sunt facultative. Si el imi spunea ca nu sunt facultative ca sa nu le citesti, ci ca sa-ti imbogatesti cunostintele despre autorul respectiv. Bineinteles ca prietenele mele erau suparate ca nu puteam sa plecam la joaca ca eu intotdeauna aveam de citit textele facultative.

prokid : Atunci credeati ca povestile nemuritoare pot deveni realitate sau erati realista?
Andreea Esca : Povesti?! Mama e o tipa foarte realista si care ma indruma catre lucruri practice, iar tata era foarte atent cu matematica, cu istoria, cu geografia. Nu prea eram orientata catre basme.

prokid : Folositi aceeasi metoda si in cazul copiilor dumneavoastra?
Andreea Esca : Aris este foarte preocupat de toate cartile cu animale, mai ales de cele cu dinozauri. Lui chiar ii plac povestile si daca ai putea sa ii citesti tot timpul, ar fi incantat. Insa povesti legate de personaje mai atipice fata de cele din povestile clasice. Adica e interesat de personajele noi, ale acestor vremuri, nu neaparat de « Alba ca zapada si cei 7 pitici ». Desi, mama mea i-a citit foarte multa vreme « Capra cu trei iezi » si orice alta poveste vroiam sa-i spunem ulterior, el zicea sa i-o spunem tot pe cea cu iezii. Pe « Capra cu trei iezi » o asculta de multe ori si nu se plictisea niciodata. Cred ca, la inceput, toti copiii se ataseaza de cate o poveste si vor s-o asculte la infinit. Si probabil ca si Aris, ca orice alt copil, se manifesta asa.

prokid : Si Alexiei ii plac tot povestile cu dinozauri?
Andreea Esca : Alexiei ii plac povestile cu zane, cu printi. De exemplu, « Mica printesa ». Avem o carte care contine si un CD cu vocea lui Florian Pittis care citeste povestea « Mica sirena ». Ne-a placut foarte mult povestea si am hotarat sa o punem in scena. Ne-am luat fiecare cate un rol. Eu, Aris, Alexia si Alex interpretam cate un personaj si am facut o piesa. Pe copiii ii distreaza foarte mult acest lucru, ca montam o piesa, ca o punem in practica. Poate si fiindca eu sunt realista, am gasit aceasta formula in care alegem personajele din povesti si ne facem noi acasa o scena si jucam piesa. Copiii se distreaza foarte tare.

prokid : Aveti timp sa mergeti la teatru alaturi de copii?
Andreea Esca : La teatru mergem destul de des. La Teatrul Tandarica am fost de multe ori. Lui Aris ii place foarte mult. Iar cu Alexia merg deja la teatrul pentru adulti deoarece ii place foarte mult. Cand ajung adulti, totii copiii fac ceea ce au invatat in copilarie, iar eu daca din clasa I mergeam la teatru impreuna cu invatatoarea mea care lua bilete la toate piesele, asa fac si eu cu Alexia. De cand avea ea 6 ani, am inceput sa o duc la teatrul de adulti si acum nu mai gaseste asa de dragute piesele pentru copii. Ii plac mai mult cele pentru oameni mari. In plus, Alexia si Aris sunt foarte fascinati de circ asa ca mergem de fiecare data cand este un spectacol. De exemplu, recent am fost la un spectacol de circ italienesc, foarte bun.

prokid : Credeti ca este o metoda mai buna aceea de a duce copiii la teatru sa «vada» o poveste decat sa ii cititi o poveste ?
Andreea Esca : Nu cred ca e o metoda, fiecare copil reactioneaza la altceva. Fiecare parinte isi alege metoda care considera ca i se potriveste copilului sau. Mie nu mi-a placut niciodata sa fiu judecatorul care spune ce este bine si ce nu. Consider ca trebuie sa fii alaturi de copil. E cel mai important lucru. Fie ca-i citesti, fie ca mergi cu el la teatru, la film sau la circ. Ideea este sa fii alaturi de el. In momentul in care lipsesti tu de langa copil, atunci da, cred ca e o problema. Daca esti cu el, indiferent ce face, e perfect. Noi nu citim intotdeauna povesti, dar avem jocuri, scenete si mergem la cinema foarte des pentru ca au prins gustul filmelor 3D care sunt foarte dragute si care imi plac si mie. Copii sunt incantati sa mearga la cinema, sa-si puna ochelari, sa vada toate imaginile care vin spre ei. In plus, sunt povesti frumoase in filmele 3D pe care le-am vazut pana acum.

prokid : Cu ce personaj de poveste va placea sa va identificati in copilarie?
Andreea Esca : Eu voiam sa fiu ca o jurnalista pe care o vazusem intr-un film serios, parca se numea « Mostenirea familiei Goldenburg ». Era o jurnalista care imi placea foarte mult. Purta ochelari. Si, pe la varsta de 13 ani, i-am zis mamei sa-mi pun ochelari ca mi se pare ca nu mai vad asa bine. Voiam sa seman cu jurnalista din film.

prokid : Aris si Alexia au personaje preferate?
Andreea Esca : Aris are un costum de Spiderman si se imbraca mereu cu el prin casa, iar Alexia vrea sa fie Hannah Montana. Normal.

prokid : V-ar placea sa scrieti o poveste?
Andreea Esca : Nu. Nu cred in povesti, cred numai in povesti adevarate. Mi-ar placea sa scriu un scenariu, nu o poveste stiintifico-fantastica.

prokid : In limbajul popular, «a spune povesti» inseamna «a minti». Cum comentati?
Andreea Esca : Cred ca e corect. In orice poveste trebuie sa fie putina fabulatie. Si exista si povesti in care oamenii mai inventeaza. Eu nu sunt acest gen. Ma enerveaza sa fabulez pentru ca trebuie sa tin minte ce-am nascocit si nu pot sa tin minte si nu ma mai ocup de asa ceva. Mie imi place sa fiu foarte corecta, perfectionista chiar.

prokid : Aveti o viata ca-n povesti?
Andreea Esca : Eu, da. Dar nu are toata lumea, de aceea zic sa nu creada in povesti, sa faca lucruri palpabile care pot duce la un moment dat la o viata ca-n povesti.
 

Alte articole din aceasta categorie

 

Cel mai vizualizat articol din aceasta categorie