STRABISMUL LA SUGAR SI LA COPILUL MIC

STRABISMUL LA SUGAR SI LA COPILUL MIC

Strabismul poate fi definit, intr-un limbaj simplu, ca lipsa de paralelism a ochilor.Tot un strabism se ascunde sub expresia “fuge un ochi” sau “scapa un ochi”.

In cei 15 ani de experienta pe care ii am in domeniul strabismului, am observat ca in general oamenii considera “strabism” (sau il considera semnificativ), doar strabismul convergent, adica acela in care unul din ochi (sau amandoi, pe rand) deviaza spre nas.

Strabismul divergent, in care ochiul deviaza spre exterior, adica spre “in-afara”, trece uneori neobservat sau nu este considerat neaparat un “strabism” desi problemele pe care le ridica sunt foarte asemanatoare.

Strabismul poate fi si vertical, adica unul din ochi de poate deplasa in sus  sau in jos, dezechilibrul functional ascuns sub aceasta aparenta fiind de regula unul semnificativ.

Este incetatenita ideea ca la bebelus exista o perioada de instabilitatate fiziologica in care este “normal” ca ochii sa prezinte oarecare instabilitate.  Deviatiile (strabismele) care pot fi considerate “normale” sunt cele intermitente, de regula divergente (adica spre inafara) si care dupa varsta de 6 luni dispar lasand loc unei pozitii stabile si paralele a ochilor. Celelalte, permanente, mari, vizibile si care nu dispar dupa aceasta varsta, ascund dezechilibre mari si de regula si tratamentul trebuie sa fie precoce. 

Exista asa-numitele “strabisme din nastere” adica cele observate inca din primele zile de viata si care continua sa fie prezente si dupa varsta de 6 luni pe care noi, specialistii le denumim “strabisme infantile sau congenitale” si recomandarea mea este ca ele sa fie examinate cat mai devreme de catre medicul specializat in oftalmologie pediatrica. Examinarea copilului sub un an necesita un specialist de copii si nu un oftalmolog de oftalmologie generala deoarece protocolul, mijloacele si experienta sunt complet diferite.

Nu trebuie sa uitam ca sub aparenta unui ochi “care fuge” se pot ascunde lucruri grave, prezenta unor afectiuni organice care fac ca ochiul respectiv sa nu vada sau sa vada foarte slab: cataracta congenitala, malformatii ,afectiuni ale nervului si retinei, uneori tumori. 

Cand trebuie examinat din punct de vedere oftalmologic un bebelus ?

1. Daca este prematur sau a suferit la nastere (scor APGAR scazut) -inca din primele zile ,imediat ce examinarea lui este posibila. In orasele mari exista un program care face ca prematurii sa fie examinati in maternitate si tratati. In Romania exista specialisti care se ocupa de acest lucru cu succes.

2. Daca s-a nascut la termen, cu greutate in limite normale, dar la nivelul ochilor se observa lucruri evidente- lipsa de simetrie marcata, pupila alba, nistagmus (“ochi jucausi”), diferenta de marime a corneei sau a globului, ambii ochii deviati spre interior sau exterior, lipsa de interes fata de imagini sau stimuli vizuali care nu se imbunatateste in primele luni, copilul trebuie examinat sub varsta de 6 saptamani.

3. Daca ne incadram pana la 6 luni in limita fiziologicului (aspect normal al ochilor, strabism intermitent sau permanent al unui ochi)  dar dezechilibrul persista si dupa varsta de 6 luni, este recomandabil ca micutul sa fie examinat de oftalmologul pediatru
 

4. Daca totul este in ordine pana la 6 luni dar dupa aceea apare un strabism permanent sau intermitent copilul trebuie examinat

Ce sanse de tratament exista la un bebelus cu strabism ?

Sansele de succes sunt mari daca acest tratament incepe precoce. Tratamentul urmareste inlaturarea dezechilibrului ,impiedicarea tentintei de a folosi un singur ochi (si ambliopizarea celui care fuge) prin ocluzie sau penalizare (picaturi), corectarea viciilor de refractie (adica a dioptriilor) daca sunt semnificative (nu va speriati, copii pot purta ochelari speciali, atraumatici, inca de la 6 luni )iar  daca dezechilibrul muscular este mare si deviatia strabica nu permite folosirea concomitenta a ambilor ochi recomandarea specialistilor este pentru interventie chirurgicala inainte de varsta de 2 ani, de preferat inainte de 18 luni. Acestea sunt de regula etape de tratament si nu optiuni ,asa cum, in general, inteleg parintii. Bebelusul cu strabism va fi urmarit frecvent  deoarece reactiile la tratament sunt rapide si acesta trebuie adaptat de catre specialist.

 De ce tratament precoce ?

Pentru ca cea mai importanta perioada pentru desavarsirea unei vederi normale, atat a fiecarui ochi in parte cat si a vederii binoculare (vedere in spatiu), este perioada de pana la 2 ani (iar din acesta cea esentiala este cea de pana la 6 luni). Orice dezechilibru nerezolvat in aceasta perioada poate determina brese in dezvoltare care ulterior nu se mai pot rezolva chiar daca aparent, ochii pot fi corectati si ulterior ca pozitie. Acesta este motivul pentru care strabismele care apar dupa doi ani sunt oarecum mai usor de tratat  si cu rezultate functionale mai bune, dar despre acestea vom vorbi altadata.
 

Alte articole din aceasta categorie

 

Cel mai vizualizat articol din aceasta categorie