Avantajele relatiei de prietenie parinte – copil

Avantajele relatiei de prietenie parinte – copil

Prietenia parinte – copil se manifesta cel mai bine atunci cand parintii participa alaturi de copii la jocul lor. Jocul copilului, indiferent de varsta, are nevoie de stimulare si organizare de conditii, orientate in sensul dezvoltarii -nu de indrumare si control. Jocul impreuna cu parintii este pentru copil dovada prieteniei.

Parintele trebuie:

- sa aleaga acele activitati care corespund nivelului de dezvoltare a copilului;

- sa aiba o mare flexibilitate in alegerea metodelor de interactiune cu copilul;

- sa laude si sa incurajeze pozitiv eforturile copilului;

- sa creeze o legatura de comunicare cu copilul;

- sa asigure un mediu comod pentru copil;

- sa sprijine invatarea unor comportamente prin demonstrarea eficientei lor;

- sa exprime prin gesturi si mimica placerea de a fi impreuna.

 

Iata care sunt avantajele jocului dintre parinti si copii sunt:

1. o perspectiva a experientei traite, bogate in rezolvare de probleme care pentru copil sunt noi, dar nu si pentru parinti;
2. element de sprijin, de sfat in cadrul familiei, nefiind obligat sa-l caute in afara acesteia (se evita astfel riscul influentelor nefaste, nefolositoare copilului);
3. achizitiile copilului vin de la mama sau tata -indemnul oferit se structureaza pe exemplul parintilor prin verificarea practica a ceea ce este bine si a ceea ce nu este;
4. existenta prieteniei parinti-copii duce la o atmosfera familiala destinsa in care cei mici nu au secrete fata de cei mari, copilul se simte respectat, se simte foarte bine acasa;
5. copilul invata de acasa “deschiderea sociala”;
6. in contextul “grijilor lui”, odata cu inaintarea in varsta, familia ii va fi punct de sprijin, baza de incredere si izvor de resurse.

 

Copilului de varsta scolara nu ii este de ajuns scoala. El trebuie sa stea cu mama, cu tata, in mijlocul familiei, jucandu-se cu fratii sai si cu copiii din vecini, iar joaca in mijlocul naturii este cea mai recomandata.

Ce inseamna pentru copil un tata contabil, avocat, vanzator? Nimic. Este un individ care iese din casa dimineata si se intoarce obosit seara. Si mama, casnica fiind? Este o femeie care apasa pe butoane si foloseste aparate a caror functionare este de neinteles.

Dar mamele isi petrec o mare parte din zi in afara casei, in mijlocul diverselor probleme de rezolvat, iar mediul inconjurator familial nu mai exista. Parintii sunt absenti, de multe ori vorbim de familii fara existenta unor frati, intr-un mediu inconjurator inchis al unui apartament dintr-un bloc unde nu exista ”vecini”, nici imprejurimi, iar treburile zilnice se rezuma la manuirea aparatelor electrice, a TV-ului. Toate acestea in mijlocul unor orase poluate, zgomotoase, intr-un mediu artificial si nervos.

Este atat de comod sa asezi copiii in fata televizorului! Ei stau linistiti, nu incomodeaza si lasa parintilor timp pentru a face altceva. Acest lucru genereaza in copii un anumit comoditism, lene si din adevarata lipsa a contactului parintilor cu copiii apare incapacitatea de a-i educa si instrainarea completa a copiilor.

Ati intalnit vreodata un copil, in ochii caruia, daca ai timp sa privesti se poate citi tristetea profunda a unui copil fara copilarie? Nu este necesar ca el sa fie in zdrente; pustiitoarea saracie este totdeauna in sufletul lui, suflet in care nu a fost sadit la timp – jocul -astfel neputandu-se infiripa sentimentele umane. Zambetul acestui copil este chinuitor pentru el si dureros pentru altii. Jocul poate sa umple acest gol, jocul impreuna cu parintii – facutul painii, forjarea, gradinaritul. Aceste activitati largesc orizontul copilului si imbogatesc formarea lui. Desi unii le considera depasite, copiii, invata prin ele sa respecte lucrul manual.

Adultul tinde sa dea valoare numai activitatilor constiente si intelectuale, tinde sa dispretuiasca copilaria, considerand-o neserioasa si iresponsabila. Un poet german, Jean Paul, a spus ca omul invata in primii 3 ani de viata mai mult decat in toate studiile sale academice. De fapt, daca am mentiona numai mersul in picioare, vorbirea si gandirea, deprinderi pe care copilul le realizeaza in primii ani, trebuie sa recunoastem ca acestea sunt fundamentale intregii existente omenesti.

Aceste 3 activitati nu pot fi invatate decat in contact cu alte fiinte omenesti. Ele sunt legate in mod intim intre ele in asa fel incat un mers defectuos poate sa aibe drept consecinte defecte de vorbire sau de rationament: pe de alta parte, exercitii motorii pot corecta defectele de vorbire sau de gandire si viceversa.

Aceste 3 cuceriri corespund cu 3 virtuti de baza pe care copilul le traieste in mod inconstient: cand el merge de mana cu un adult, se simte in siguranta, aceasta siguranta este ca un simbol de dragoste care uneste doua fiinte. Cand parintele vorbeste el trebuie sa practice onestitatea: cuvintele trebuie sa exprime adevarul. Prezenta parintilor la ora de joaca si participararea acestora dau copilului energie, il sprijina psihic, ii creaza sentimentul de acceptare si de satisfactie, simtind ca imparte cea mai importanta activitate si multumire a sa cu doua persoane apropiate, care il iubesc, il ingrijesc si il supravegheaza. Sentimentul copilului ca parintii inteleg necesitatea lui de a se juca, de a savura si de a creea, este necesar pentru dezvoltarea sa psihica normala.

Relatia copilului cu parintii este traita profund mai ales atunci cand acestia il privesc in ochi cu tandrete, cand ii vorbesc, cand il mangaie, cand il lauda si il ingrijesc. Notiunea de prietenie este inteleasa atunci cand parintii se joaca si rad impreuna cu copiii. Rostogoliti-va pe jos, alergati, jucati diferite roluri, amintiti-va de copilarie, retraiti-o prin copilul vostru!

Psiholog Delia Ciobancan

Cabinet individual de psihoterapie

Tel. 0733098444

E-mail: delia.ciobancan@psychedeli.ro

 

 

Cititi si...

Cum se descurca sportivii celebrii in rol de tata?

Cand si cum trebuie sa-i pedepsim pe copii

Alte articole din aceasta categorie

 

Cel mai vizualizat articol din aceasta categorie