Limbajul bebelusului in primul an de viata

Limbajul bebelusului in primul an de viata

Bebelusul comunica inca din prima sa zi de viata cu cei din jurul sau – parinti, frati mai mari sau alte persoane. Cu mult timp inainte de a sti sa vorbeasca, copilul foarte mic ”stie sa se faca inteles”.

De-a lungul primului an de viata si in unele cazuri si mai tarziu, chiar pana la un an si jumatate vorbim despre prelimbaj, etapa premergatoare aparitiei limbajului.

Primele manifestari ale prelimbajului sunt tipetele bebelusului. Daca la inceput ele semnalizeaza disconfortul fiziologic al bebelusului, treptat in functie de raspunsurile si atitudinea parintilor, pot exprima frustrare, manie, curiozitate, durere, satisfactie si chiar placere. Putem constata deci, in anumite cazuri o asociere intre strigate de o anumita forma acustica si anumite cauze (foame, durere, frig). Dar foarte repede, acest tip de decodare nu mai este suficient si trebuie introdusa semnificatia psihologica globala a situatiei (ex.: privarea de o jucarie, parasirea camerei de catre mama etc.).

Din prima luna de viata isi face simtita prezenta ganguritul bebelusului (lalatiunea): ȋngȋ - ȋngȋ.., o serie de sunete nespecifice ca raspuns la ceea ce-l stimuleaza senzorial. Ulterior, registrul ganguritului se imbogateste calitativ, cunoscand o diversificare impresionabila. Pe langa reactiile de tandrete si amuzament care le declanseaza parintilor, ganguritul are rol esential in formarea coordonarii neuromotorii de articulare.

Incepand cu varsta de 6-8 luni, ganguritul face loc ecolaliei – un fel de dialog intre mama/ tata si bebe, acesta din urma raspunzand la cuvintele adultilor printr-un fel de melopee relativ omogena. Pe parcurs, bogatia emisiilor sonore initiale se reduce, favorizand aparitia catorva emisii vocalice si consonantive fundamentale. Dupa cum precizam anterior, este vorba despre un dialog, in care adultul nu ramane insensibil la progresele exprimarii verbale ale bebelusului. Astfel, parintii incearca sa-si ajusteze discursul la capacitatea de receptie a copilului, folosind mai ales propozitiile simple. Primele cuvinte apar adesea in situatie de ecolalie, in acelasi timp cu primele suite dotate cu sens: tata, mama, da, ia etc.

In achizitia si dezvoltarea abilitatilor verbale ale copilului, o importanta majora o are calitatea relatiilor afective familiale. Carenta afectiva, o mama deprimata, trista care vorbeste putin si care nu receptioneaza semnalele verbale ale copilului, parinti care cred ca bebe este prea mic pentru a vorbi cu el, altfel spus deficitul calitativ sau/si cantitativ de stimulare a limbajului reprezinta o premisa a instalarii intarzierii/ retardului simplu de limbaj. In mod evident, rolul familiei in acesta etapa este unul considerabil gratie baii de cuvinte in care este scaldat copilul. In absenta stimularii lingvistice, apare in mod constant o saracire sau intarziere in achizitia bagajului verbal.

 

Psih. Camelia Chetu

Lector Atelier Stimularea senzoriala de impact a bebelusului

MotherHood Center – www.motherhood.ro

 

 

Cititi si...

Ce nume vor alege Oana si Cristi Brancu pentru copilul lor

10 Sfaturi pentru a controla greutatea copilului

Ce rol are gimnastica in cazul copiilor nascuti prematur

Alte articole din aceasta categorie

 

Cel mai vizualizat articol din aceasta categorie