Despre copii, pentru copii, dedicat copiilor si parintilor. Sfaturi medicale, adrese utile, retete culinare, povesti, idei si sfaturi practice, comunitatea parintilor

scrie-ne | scrie-ne | Cont nou | Autentificare    

StiriSfatul mediculuiMame celebreAlimentatieSfaturi practicePovestiAgendaUtileNume bebe

Berbec

 

Horoscop
Zilnic

  Esti capabil sa dai si haina de pe tin..  

» mai departe

concurs

trimite felicitare

trimite invitatie

jocuri

forum

Mail-ul dumneavoastra a fost inscris in baza noastra de date.

In scurt timp veti
primi un e-mail
cu detalii.

Multumim!

inscrie-te la newsletter-ul prokid.ro

Te afli aici: Povesti | Povesti | "Sase prieteni in jurul lumii" de Charles Perrault

"Sase prieteni in jurul lumii" de Charles Perrault

close

Trimite

Poti trimite la maxim 5 prieteni simultan

"Sase prieteni in jurul lumii" de Charles Perrault

Sase prieteni in jurul lumii de Charles Perrault   A fost odata un soldat priceput care se arata foarte curajos si inimos in armata in care lucra. Dar la sfarsitul razboiului ii dadura ca reco

trimite "Sase prieteni in jurul lumii" de Charles Perrault prin Yahoo Messenger trimite "Sase prieteni in jurul lumii" de Charles Perrault Facebook trimite "Sase prieteni in jurul lumii" de Charles Perrault Twitter trimite "Sase prieteni in jurul lumii" de Charles Perrault mail

Postat la: 30 dec 2010   vizualizari 5626 vizualizari   comentarii nu sunt comentarii

print mareste text micsoreaza text reseteaza dimensiune text

"Sase prieteni in jurul lumii" de Charles Perrault
"Sase prieteni in jurul lumii" de Charles Perrault

Sase prieteni in jurul lumii

de Charles Perrault

 

A fost odata un soldat priceput care se arata foarte curajos si inimos in armata in care lucra. Dar la sfarsitul razboiului ii dadura ca recompensa doar trei bani.

- In curand veti vedea ca de mine nu-si bate nimeni joc! spuse soldatul cu naduf. Cand voi gasi oamenii de care am nevoie, nu-i vor ajunge regelui toate comorile din tara pentru a ma plati.

 

Pleca foarte suparat si, trecand printr-o padure, vazu un om care tocmai scotea din radacina sase arbori cu aceeasi usurinta cu care ar fi scos niste stuf.

-      Vrei sa fii servitorul meu si sa vii cu mine? ii propuse soldatul.

-      De acord, raspunse omul, dar inainte lasa-ma sa-i duc mamei mele aceasta legatura de lemne.

 

Lua un trunchi, il intinse ca si cum ar fi fost o funie si ii lega cu el pe ceilalti. Ii puse apoi pe umeri si se indeparta.

La putin timp dupa aceea se intoarse si pornira la drum.

Mersera ce mersera pana intalnira un vanator care, cu un genunchi la pamant, tintea cu pusca.

Soldatul il intreba :

-         Spre ce tintesti, vanatorule?

-         La doua mile departare este o musca asezata pe o ramura de copac si vreau sa o nimersec in ochiul stang.

-         Hai cu mine, ii spuse soldatul. Toti trei ne vom distra de minune.

Vanatorul li se alatura. In curand ajunsera intr-un loc unde erau sapte mori de vant, ale caror aripi se invarteau cu toata viteza fara sa sufle nici macar o briza.

La doua mile departare, vazura in varful unui copac un om care astupandu-si o nara, sufla cu cealalta.

-         Ce faci acolo?

-         Iaca suflu in cele sapte mori de vant, pentru a le face sa se invarta.

-         Hai cu mine, toti patru o sa ne distram de minune, propuse din nou soldatul.

Omul cabori din copac si se alatura celorlalti.

Dupa un timp, intalnira un barbat care, scotandu-si un picior, il pusese langa el, si se odihnea stand in celalalt picior.

-         Ce faci in asemenea pozitie ? il intreba soldatul.

-         Am mersul rapid si mi-am demontat un picior ca sa nu mai merg atat de repede. Cu ambele picioare alerg atat de tare, incat nici pasarile nu ma pot atinge.

-         Vino cu mine, toti cinci ne vom distra de minune.

 

Omul ii insoti, dar nu mersera mult si intalnira un barbat care purta palaria pe o ureche.

-         De ce porti palaria intr-un  mod atat de neobisnuit ? il intreba soldatul.

-         Dac-o asez pe cap, se va face atat de frig, incat pasarile vor cadea pe pamant congelate.

-         Vino cu noi, toti sase ne vom distra de minune.

 

Grupul de prieteni ajunse in oras, unde regele daduse zvon ca va da mana fiicei sale cui va putea s-o intreaca intr-o cursa.

In caz ca ar fi pierdut, aspirantului i s-ar fi taiat capul.

Soldatul se infatisa regelui si spuse :

-         O sa pun pe unul din servitorii mei sa alerge in locul meu.

-         Prea bine, dar si tu trebuie sa dai socoteala, astfel ca, daca servitorul tau pierde veti muri amandoi.

Soldatul accepta conditia si il trimise in cursa pe alergator, care isi puse si al doilea picior pentru a concura cu printesa.

Castiga cursa primul care alerga pana la un izvor foarte indepartat si se intorcea cu un ulcior plin cu apa.

Cand dadura startul, omul rapid ca vantul se pierdu in departare. Ajunse la izvor, umplu vasul si, vazandu-si rivalul dormind, ii goli ulciorul.

Cursa ar fi fost pierduta daca nu ar fi intervenit vanatorul cu vederea sa uimitoare, care, de pe terasa palatului, tinti atat de bine, ca nimeri craniul ce servea drept perna alergatorului.

Acesta tresari de spaima si isi dadu seama de greseala sa. Fara sa se lase invins, se intoarse la izvor, umplu din nou ulciorul si tot ajunse inaintea printesei la palat.

 

Dar regele nu dorea ca fiica sa sa se marite cu soldatul, asa ca se gandi la un plan ca sa scape de el si de oamenii lui.

-         Acum trebuie sa va sarbatoriti victoria cu un ospat pe cinste, spuse regele.

Ii conduse intr-o sala care avea podeaua si usile acoperite cu fier si ale carei ferestre erau protejate de gratii groase.

Pe masa erau servite bucate aburinde.

 

Cand ajunsera inauntru, regele inchise usile si puse lacat.

Apoi ii porunci bucatarului sa aprinda un foc mare dedesubtul salii, pana cand placa de fier se inrosi ca vinul.

Comesenii incepura sa simta o caldura sufocanta si cand incercara sa iasa din camera, constatara ca erau blocati inauntru si ca regele le intinsese o cursa.

-         Nu va fi cum vrea el, striga palarierul. O sa fac un inghet atat de mare, incat focul se va retrage rusinat.

Si, acoperindu-si capul cu palaria, facu un frig terilbil, astfel incat mancarea ingheta in farfurii.

 

Dupa ce trecura vreo doua ore si regele considera ca toti arsesera, porunci sa se deschida usa.

Vazandu-i pe toti sase iesind bucurosi, regele abia isi putu ascunde mania.

Vazand ca nu poate sa faca nimic impotiva acelor oameni, se hotari sa-i cumpere cu bani.

Il chema pe soldat si il intreba cat aur vrea ca sa nu se insoare cu fiica sa.

-         Va fi suficient sa-mi dai atat de mult cat poate cara unul din  servitorii mei, raspunse soldatul. Peste doua saptamani o sa vin dupa el.

Aduna toti croitorii din tara, carora le lua paisprezece zile sa coasa un sac urias.

Cand fu gata, cel mai puternic din cei sase, cel care scotea arborii din radacina, puse sacul pe umeri si se duse la palat.

-         Poftim, voinicule, spuse regele. Cat aur poti sa cari in acest sac ?

Porunci sa se aduca o tona de aur, dar omul o ridica cu o singura mana si o baga in sac.

-         De ce nu aduceti mai mult? Asta abia daca a umplut fundul sacului, protesta.

Si astfel regele fu nevoit sa-i dea putin cate putin din toata averea sa, dar nu reusisa umple decat jumatate de sac.

-         Sa mi se aduca mai mult, striga voinicul. Ce fac eu cu pumnul asta de aur?

Regele trebui sa trimita carute prin tot regatul si umplura cu aur vreo sapte mii.

Voinicul le baga in sac cu tot cu boii care le trageau.

-         Nu voi fi pretentios si voi baga in sac tot ce-mi dati ca sa-l umplu de tot, comenta.

Cand nu mai era nimic de carat, spuse :

-         Sa terminam odata. Pot sa car sacul chiar daca nu e plin.

Il salta pe umeri si se intoarse la prietenii sai.

Regele, vazand ca acei oameni pleaca ducand toata averea sa, porunci sa fie urmariti si sa li se ia sacul.

Doua regimente ii ajunsera din urma si comandantul le spuse :

-         Lasati sacul daca nu vreti sa muriti!

-         Cum? se mira cel care sufla vant pe nara. Sa ne predam? Mai intai o sa zburati toti prin aer.

 

Si, astupandu-si o nara, incepu sa sufle cu cealalta contra celor doua regimente, iar oameni si cai zburara prin aer cat ai clipi din ochi. Apoi se mai potoli si le zise :

-         Mergeti si spuneti-i regelui sa trimita mai multa cavalerie, am chef sa o vad cum zboara.

In fata acestui mesaj, regele exclama :

-         Lasati-l sa plece, nu avem cum sa-i oprim.

Si cei sase au dus comoara in alta tara, unde au impartit-o si au trait fericiti tot restul vietii lor.

 

girasol logo.png

 

 Povestea face parte din volumul “Basme” de Fratii Grimm, publicat in Romania de EDITURA GIRASOL. Este interzisa reproducerea ei in scopuri comerciale, fara acordul editurii. Toate drepturile rezervate.

 
  

Adaugare

  

comentarii

Nu sunt comentarii!

 

Alte articole din aceasta categorie

 

Cel mai vizualizat articol din aceasta categorie

"Motanul Incaltat" de Charles Perrault
Motanul Incaltat de Charles Perrault   A fost odata un morar care avea trei fii, un magar si un motan. La moartea sa, fiul cel mare mosteni moara, celui de-al doilea ii reveni magarul si celu.. Citeste mai departe 38414 vizualizari     24 comentarii

 

Cursul valutar

1 EUR = 4.7081 LEI

1 USD = 4.1377 LEI

1 GBP = 5.3199 LEI

1 XAU = 170.15 LEI

Voteaza!
Ii invatati pe copii sa-si aniverseze cu prietenii ziua de nastere sau onomastica?

Alte sondaje       DA       NU  

Personalizeaza
background
connect connect connect