Sfaturi practice - articole pentru mamici, rubrica stiati ca?...

scrie-ne | scrie-ne | Cont nou | Autentificare    

StiriSfatul mediculuiMame celebreAlimentatieSfaturi practicePovestiAgendaUtileNume bebe

Gemeni

 

Horoscop
Zilnic

  Esti un judecator corect, care este ca..  

» mai departe

concurs

trimite felicitare

trimite invitatie

jocuri

forum

Mail-ul dumneavoastra a fost inscris in baza noastra de date.

In scurt timp veti
primi un e-mail
cu detalii.

Multumim!

inscrie-te la newsletter-ul prokid.ro

Te afli aici: Sfaturi practice | Sfaturi practice | Cum raspundem la intrebarile incomode ale copilului

Cum raspundem la intrebarile incomode ale copilului

close

Trimite

Poti trimite la maxim 5 prieteni simultan

Cum raspundem la intrebarile incomode ale copilului

Ce facem cand copilul are prea multe intrebari De ce trebuie sa dorm? De ce s-a stricat jucaria? De ce a plecat tati? Tu de ce nu mananci ca mine? De ce trebuie sa mergi la serviciu? De ce ma duci la

trimite Cum raspundem la intrebarile incomode ale copilului prin Yahoo Messenger trimite Cum raspundem la intrebarile incomode ale copilului Facebook trimite Cum raspundem la intrebarile incomode ale copilului Twitter trimite Cum raspundem la intrebarile incomode ale copilului mail

Postat la: 15 sept 2011   vizualizari 4881 vizualizari   comentarii 4 comentarii

print mareste text micsoreaza text reseteaza dimensiune text

Cum raspundem la intrebarile incomode ale copilului
Cum raspundem la intrebarile incomode ale copilului

Ce facem cand copilul are prea multe intrebari

De ce trebuie sa dorm? De ce s-a stricat jucaria? De ce a plecat tati? Tu de ce nu mananci ca mine? De ce trebuie sa mergi la serviciu? De ce ma duci la gradinita? Acestea sunt doar cateva intrebari pe care le auziti venind din partea copilului dvs., intrebari la care cautati tot felul de raspunsuri si mai ales intrebari care va pun uneori in dificultate. Dificultatea de a raspunde la intrebarile copilului poate veni din repetarea aceleiasi intrebari (pana cand copilul va intelege si va accepta raspunsul) sau din neputinta de a gasi raspunsuri cat mai simpliste si mai usor de inteles pentru copii. 

E normal sa puna atatea intrebari copilul? In viata oricarui copil vine o perioada in care are nevoie sa afle cat mai multe lucruri despre lumea din jurul lui, despre ce se intampla si cum se intampla lucrurile din jur, despre ceilalti copii si adulti cu care intra in contact. Aceasta perioada, numita si „varsta lui de ce?” ridica multe probleme parintilor si cel mai adesea acestia devin epuizati si exasperati de curiozitatile si intrebarile interminabile ale copiilor.

Aceasta perioada este cat se poate de normala si fireasca la copii, ea aparand in general in jurul varstei de 3 ani si nu poate decat sa indice un fenomen al cresterii si constientizarii lumii exterioare, alta decat lumea construita din relatia copil-parinti, una mai larga, mai vasta, mai complexa. Copilul are nevoie de raspunsuri referitoare la ceea ce observa in contactul cu lumea sociala. E important de retinut ca pana nu primeste astfel de raspunsuri nu poate evolua, nu poate trece mai departe la alte etape de crestere si dezvoltare din viata sa.

Cum raspund la intrebarile mai delicate ale copilului meu?

Iata cateva intrebari delicate pe care le pun copiii: „De unde vin copiii?” „De ce sunt altfel fetitele”? „Cum se face dragoste?”

In perioada 3-6 ani, in viata copilului si, implicit a parintilor, apare o rafala intreaga de intrebari, unele mai lejere, altele mai stinghere, ceea ce produce uneori in mintea si sufletul parintilor blocajul de a nu sti ce si cum sa raspunda cat mai adecvat intrebarilor copiilor. Intai de toate, e important de retinut ca pentru a pune o intrebare mai delicata e nevoie de curaj dincolo de curiozitate, un curaj care vine pe fondul nevoii de a hrani etapele de cunoastere ale copiilor.

Recomand, inainte de orice, parintilor sa salute bucurosi curajul de care dau dovada copiii lor in a pune astfel de intrebari si sa contientizeze faptul ca un astfel de curaj merita macar un raspuns la intrebarea copilului.

Mai mult decat atat, e important sa nu ii luati dreptul copilului de a va pune intrebari, nu-i interziceti intrebarile pentru ca va avea in mod cert de suferit. In acest caz isi va cauta raspunsurile in alte surse, nu va mai avea incredere in dvs. sau mai rau, ii va fi afectata stima de sine considerand ca e un lucru prostesc sa puna intrebari si prin urmare sa afle cat mai multe lucruri.Cum-raspundem-la-intrebarile-incomode-ale-copilului-(1).jpg

Intrebarilor stanjenitoare, cautati sa le raspundeti prin cuvinte cat mai simple, cat mai clare si adaptate nivelului si limbajului copilului dvs. Evitati raspunsurile prea lungi si prea complicate in termeni stiintifici sau academici. Acolo unde rafala de intrebari devine epuizanta si mananca prea mult din rabdarea si energia parintelui, incercati sa-i directionati atentia catre campul de joaca: „A venit vremea sa ne mai si jucam un pic.” asigurandu-l pe copil ca poate continua cu intrebarile ceva mai tarziu sau maine: „Hai sa ne jucam si mai tarziu poti sa-mi mai spui cateva intrebari sau curiozitati de-ale tale. Cu siguranta iti voi raspunde!”

Retineti ca orice intrebare merita un raspuns si ca orice diada „intrebare-raspuns” vine in consolidarea legaturilor si relatiilor dintre parinti si copii. Important este sa hranim nevoia copilului de a intelege si cunoaste lumea inconjuratoare, pe care copilul incepe sa o descopere in fiecare zi.

Va invit sa imi scrieti despre curiozitatile copilului dvs, despre intrebarile care v-au pus in dificultate si despre modurile cum ati ales sa-i recunoasteti dreptul de a pune intrebari, de a-i hrani cunoasterea.

 

 moraru.jpg

 

Diana MORARU -  Psiholog Psihoterapeut

Pshoterapie psihanalitica de cuplu si familie

 

 

Cititi si...

Pavel Bartos povesteste despre cum se inteleg fetitele sale Eva si Rita

Cum se comporta tatal demisionar cu copilul sau

3 Principii ca un copil sa devina constient de cerintele sale

Tags: copilul

 
  

Adaugare

  

comentarii

Postat de simona la 15 sept 2011, 14:20
in final n-am inteles nimic! ce-i raspund de fapt copilului?...un articol care nu ma invata nimic...stiam si eu ca nu trebuie sa-i raspund cu cuvinte academice...problema era ce-i raspund la astfel de intrebari...in final ne spuneti sa-i trimitem la joaca cand devin insistenti, dar ne reamintiti ca:" orice intrebare merita un raspuns si ca orice diada „intrebare-raspuns” vine in consolidarea legaturilor si relatiilor dintre parinti si copii"
MULTUMESC FRUMOS!!!!!!!!!!!

Postat de un tata la 15 sept 2011, 17:21
pentru simona: daca citeai mai cu grija vedeai ca titlul este "cum raspundem... " si nu "ce raspundem..."
Oricum, ca parinte implicat in cresterea copilului, pot sa-ti spun ca e foarte important sa-i raspunzi, (aproape) orice dar sa-i raspunzi. Ce anume, tine de cultura si imaginatia, conceptiile sau tabu-urile fiecaruia. Cred ca exista zeci sau sute de carti/site-uri cu raspunsuri "de-a gata" , ca o varianta mai facila pentru cei in pana de idei.

P.S. Nu-i nevoie sa-mi multumesti

Postat de Gabriela la 16 sept 2011, 13:12
Buna ziua. E normal ca intrebarile sa inceapa de pe la un an si 8 luni? Acum fetita mea are 2 ani si 2 luni.
A inceput cu "ce face ciocanitoarea in copac?", "de ce merge masina?" si orice i-as raspunde, nimic nu o multumeste. Repeta aceeasi intrebare de n-ori. Uneori ii raspundem si eu si sotul acelasi lucru, de mai multe ori si cred ca renunta doar atunci cand se plictiseste. Pana cand gaseste altceva. "Ce face copilul acolo?", "Ce mananca pisica? si lista ar putea continua cu tot felul de intrebari referitoare la imaginile din cartile pe care le are. Si aveti perfecta dreptate in legatura cu consolidarea relatiilor intre cea mica si noi parintii. Noi i-am vorbit tot timpul, i-am raspuns la toate intrebarile si cred ca se cunoaste acest lucru in dezvoltarea ei.

Postat de Diana MORARU la 23 sept 2011, 14:30
Buna Gabriela, este firesc ca la o varsta asa frageda copilul sa inceapa sa adreseze parintilor tot felul de intrebari, incepand de la lucruri marunte pana la marile curiozitati specifice varstei. Faptul ca a inceput sa puna intrebari inca de la un an si opt luni ne arata ca devine din ce in ce mai constienta de contactul cu lumea din jur si ca aceasta este plina de surprize pentru ea, lucru deloc de neglijat. Cu cat are mai multe intrebari cu atat invata sa faca tot mai multe corelatii intre raspunsuri, informatii, lucruri, persoane. Pe de alta parte atunci cand repeta aceeasi intrebare de foarte multe ori te-as incuraja, in masura in care esti sigura ca fetita stie deja raspunsul sa-i intorci intrebarea, confirmandu-i ca ea stie raspunsul, pentru ca este foarte probabil ca dorinta ei sa fie tocmai aceea de a va arata voua ca stie si ea raspunsul (ex: "spune-mi tu, ce mananca pisica? sigur stii raspunsul").
Continuati sa-i povestiti, sa-i vorbiti, sa comunicati asa cum spui ca faceti deja.

Toate cele bune si mult succes!

 

Alte articole din aceasta categorie

 

Cel mai vizualizat articol din aceasta categorie

Ce inseamna cand visezi copii si gravide?
Ce este visul decat o inlantuire de imagini, de fenomene si idei care apar in timpul somnului? Unii cred ca mai mult de atat, de aceea au aparut cei care studiaza visele si le interpreteaza. Astfel,.. Citeste mai departe 84060 vizualizari     6 comentarii

 

Cursul valutar

1 EUR = 4.7081 LEI

1 USD = 4.1377 LEI

1 GBP = 5.3199 LEI

1 XAU = 170.15 LEI

Voteaza!
Ii invatati pe copii sa-si aniverseze cu prietenii ziua de nastere sau onomastica?

Alte sondaje       DA       NU  

Personalizeaza
background
connect connect connect